MONÍSM s. n. concepție filozofică potrivit căreia la baza tuturor fenomenelor lumii se află un singur principiu: materia (materialist) sau spiritul (idealist). (< fr. monisme) Vezi definitia »

OCULTÍSM s.n. Ansamblu de concepții și practici care proclamă existența în natură a unor forțe supranaturale misterioase cu care ar putea comunica pretinșii inițiați; ocultistică. ♦ Pseudoștiință care se ocupă cu lucrurile supranaturale, ascunse. [Cf. fr. occultisme]. Vezi definitia »

MASCULINÍSM s. n. stare a unei femei sau femele care prezintă unele caractere sexuale secundare bărbătești. (< fr. masculinisme) Vezi definitia »

INTERNAȚIONALÍSM s. n. 1. solidaritate, cooperare între națiuni, popoare, țări, clase și partide independente, egale în drepturi, pe baza unor interese și vederi comune, în scopul sprijinului reciproc al progresului și păcii. 2. cuvânt internațional. (< fr. internationalisme) Vezi definitia »

POLITEMATÍSM s. n. (muz.) principiu de compoziție care presupune existența a două sau a mai multor teme, supuse unui proces de dezvoltare. (< it. politematismo) Vezi definitia »