OLIGANTROPÍE s. f. scădere a populației unei țări, a unui oraș. (< fr. oliganthropie) Vezi definitia »

CONCLÚZIE, concluzii, s. f. 1. Încheiere a unui șir de judecăți; gândire dedusă dintr-o serie de argumente sau constatări. ♦ Judecată nouă care rezultă din alte judecăți date și al cărei adevăr depinde de adevărul judecăților date. 2. Ultima parte a unei expuneri sau a unei opere, care cuprinde rezultatele finale. ◊ Expr. A trage concluziile = a rezuma ideile emise de participanți în cadrul unei dezbateri și a arăta consecințele care se impun în legătură cu problemele dezbătute. 3. (Mat.) Judecată care confirmă datele unei teoreme pe baza demonstrației. 4. (Jur.; la pl.) Expunerile părților și ale procurorului într-un proces. ◊ Expr. A pune concluzii = a formula pe scurt acuzarea (sau apărarea) într-un proces. [Var.: concluziúne s. f.] – Din fr. conclusion, lat. conclusio, -onis. Vezi definitia »

REZOLÚȚIE, rezoluții, s. f. 1. Hotărâre luată de un colectiv în urma unor dezbateri. 2. Rezolvare pe care cel în drept o dă unei cereri, unui act etc. 3. (Med.)Dispariție a semnelor de boală sau a unui proces patologic. 4. (Jur.) Desființare, cu efect retroactiv, a unui contract, în cazul în care una din obligațiile reciproce, cărora acesta le dă naștere, nu a fost executată. [Var.: rezoluțiúne s. f.] – Din fr. résolution, lat. resolutio, -onis. Vezi definitia »

CHIMIATRÍE s. f. teorie medicală învechită potrivit căreia procesele psihice se datorează unor reacții chimice. (< fr. chimiatrie) Vezi definitia »

habadíe (habadíi), s. f. – (Munt., Olt.) Bălării, buruieni, mărăciniș. – Var. hăbădie. Sl. habotija (Candrea; Scriban). – Der. habadic (var. hăbădic, hapatic, hebe(l)ti(u)c), s. n. (frunze uscate); hăbăticar, s. n. (bălării, tufiș). Vezi definitia »