top (-puri), s. n. – 1. Pachet de 480 de foi de hîrtie. – 2. Bucată, sul de pînză. – 3. O anumită cantitate din același articol comercial. – Mr. top(ă.) Tc. top „rol” (Roesler 604; Șeineanu, II, 363; Lokotsch 2089; Ronzevalle 117), cf. ngr. τόπί, alb., bg. top. Este dubletul lui top (megl. top), s. n. (tun), sec. XVIII, înv. – Der. toptan, s. n. (vînzare cu grămada), din tc. toptan, mr. tuptane, cf. bg. toptan; toptangiu, s. m. (angrosist); toptangerie, s. f. (comerț cu toptanul); topciu, s. m. (înv., artilerist, tunar), din tc. topci (Șeineanu, III, 123), cf. ngr. τοπτζής, bg. topčija; tophane(a), s. f. (arsenal), din tc. tophane, înv. Vezi definitia »

PALEANTRÓP s.m. (Pal.) Denumire taxonomică a omului fosil din pleistocenul mediu; omul din Neandertal. [Pron. -le-an-. / cf. it. paleantropo]. Vezi definitia »

HIGROSCÓP, higroscoape, s. n. Instrument folosit pentru studierea variației umidității aerului atmosferic. – Din fr. hygroscope. Vezi definitia »

ISOTÓP s.m. v. izotop. Vezi definitia »

AMETRÓP, -Ă, ametropi, -e, adj., s. m. și f. (Persoană) care suferă de ametropie. – Din fr. amétrope. Vezi definitia »