RADIOMÉTRU s.n. Aparat pentru măsurarea fluxurilor slabe de energie a diferitelor radiații. [< fr. radiomètre]. Vezi definitia »

HIPOCÉNTRU s.n. Centru subpământean al vibrațiilor unui cutremur; regiune din adâncul scoarței terestre de unde se propagă un cutremur. [< fr. hypocentre, cf. gr. hypo – sub, kentron – centru]. Vezi definitia »

nisétru (nisétri), s. m. – Sturion (Acipenser Gueldenstaedtii Brandt). Sl. jesetrŭ, probabil prin intermediul bg., rus. esetr (Cihac, II, 150; Tiktin), cf. sb., cr. jesetra (bg. nesetra, Conev 53, pare dubios sau der. din rom.). Fonetismul este curios. S-a explicat (Tiktin) ca rezultat dintr-un *isetru, cu aglutinarea articolului. Vezi definitia »

PERITERÉSTRU, -Ă, peritereștri, -stre, adj. (Rar) Care este, care se află, care se petrece în jurul pământului. – Peri- + terestru. Vezi definitia »

PEDOMÉTRU s. n. podometru (1). (< fr. pédomètre) Vezi definitia »