ÁVĂ², ave, s. f. Unealtă de pescuit formată din trei fâșii de plasă, care se așază vertical în apă cu ajutorul unor bucăți de plută prinse la marginea lor superioară și al unor bucăți de plumb la cea inferioară. – Din tc., bg. av. Vezi definitia »

NEGHINÍȚĂ, neghinițe, s. f. Diminutiv al lui neghină; neghinuță. – Neghină + suf. -iță. Vezi definitia »

troálă s.f. (reg.) persoană grosolană, neîngrijită, zăpăcită, țicnită. Vezi definitia »

VITROCERAMICĂ, vitroceramici s.f. 1. Tip de ceramică ce are caracteristici similare sticlei, fiind foarte rezistentă la temperaturi înalte și la schimbări bruște de temperatură. 2. Prin extensie, aragaz ce are o placă vitroceramică. – Cuvânt compus: vitro (prefixul cult pentru sticlă) + ceramică. SURSĂ: http://www.wordreference.com Vezi definitia »

ELECTROMIOGRÁMĂ s.f. Curbă reprezentând curenții electrici generați de activitatea musculară. [< fr. électromyogramme]. Vezi definitia »