beleág, beleáguri, s.n. (înv.) 1. semn de recunoaștere; parolă. 2. tabără. Vezi definitia »

VĂIÁG, văiage, s. n. Văiugă. – Sb. valjak. Vezi definitia »

târșág s.n. și m. (reg.) 1. asociere, tovărășie; taifas, voie bună. 2. (s.m.) tovarăș de drum, ortac. Vezi definitia »

CĂPENEÁG, căpeneaguri, s. n. (Înv.) Haină lungă și largă care acoperă tot corpul. [Var.: chepeneág s. n.] – Din magh. köpenyeg. Vezi definitia »

SARCOFÁG s.n. 1. Sicriu făcut din piatră. 2. Monument funerar în formă de coșciug. [Pl. -ge, var. sarcofagiu s.n. / cf. lat. sarcophagum, gr. sarkophagos < sarx – carne, phagein – a mânca]. Vezi definitia »