LEPUÍT¹, lepuituri, s. n. Faptul de a lepui. – V. lepui. Vezi definitia »

ANIONÍT, anioniți, s. m. Substanță schimbătoare de ioni, de obicei rășină naturală sau sintetică, care reține anionii dintr-o soluție; rășină anionactivă. [Pr.: -ni-o-] – Din fr. anionite. Vezi definitia »

CRIOLÍT s. n. Fluorură naturală de sodiu și aluminiu, incoloră, albă sau ușor colorată, sticloasă, folosită în metalurgie și în industria sticlei. [Pr.: cri-o-] – Din fr. cryolithe. Vezi definitia »

CHIBRÍT, chibrituri, s. n. Bețișor de lemn având la un capăt o gămălie din material ușor inflamabil, care se aprinde prin frecare, folosit pentru a face focul, a aprinde țigara etc.; p. ext. cutie care conține asemenea bețișoare. – Din tc. kĩbrĩt. Vezi definitia »

streșinít¹ s.n. (reg.) facerea unei streșini (la garduri sau la porți); acoperirea cu streașină a gardului sau a porții. Vezi definitia »