ECLÍPSĂ s.f. 1. Dispariție parțială sau totală a imaginii unui astru ca urmare a interpunerii altui astru între observator și corpul ceresc care dispare. ♦ Intermitența luminii unui far sau a unei geamanduri; (concr.) instalație de semnalizare prin becuri electrice așezate pe catargul navelor. 2. (Fig.) Dispariție sau trecere în umbră temporară a unei persoane sau a unui lucru. ♦ Întunecare, pierdere temporară a cunoștinței. [< fr. éclipse, cf. gr. ekleipsis < ekleipein – a dispărea]. Vezi definitia »

MICROBRIGÁDĂ s. f. brigadă din mai multe persoane. (< micro¹- + brigadă) Vezi definitia »

HIDROFÍLĂ s. f. v. hidrofil [în DN]. Vezi definitia »

învitătúră s.f. (înv.) ațâțare, instigare, întărâtare. Vezi definitia »

PETROGLÍFĂ, petroglife, s. f. Rocă șlefuită grosolan pe cale naturală sau sculptată rudimentar cu mâna. – Din fr. pétroglyphe. Vezi definitia »