TĂBLUÍT, -Ă, tăbluiți, -te, adj. Acoperit cu tablă¹. – V. tăblui. Vezi definitia »

podít, podítă, adj. (reg.; despre lână) de proastă calitate. Vezi definitia »

TĂBĂCÍT¹ s. n. Tăbăcire. – V. tăbăci. Vezi definitia »

COLORÍT, colorituri, s. n. 1. Totalitatea culorilor unui obiect; bogăție de culori. ♦ Efect care rezultă din îmbinarea culorilor unui tablou; colorație. ♦ Culoare. 2. Fig. (Despre abstracte, despre stilul operelor literare etc.) Nuanță expresivă, strălucire deosebită. – Din fr. coloris, it. colorito. Vezi definitia »

GĂURÍT², -Ă, găuriți, -te, adj. Care are una sau mai multe găuri, prevăzut cu una sau mai multe găuri; în care s-a făcut o gaură; care e plin de găuri; perforat², bortelit, bortit. ♦ Care s-a stricat, s-a degradat formând găuri. Haină găurită. [Pr.: gă-u-] – V. găuri. Vezi definitia »