BOLESŁAW, numele a cinci cneji și regi polonezi. Mai importanți: 1. B. I cel Viteaz, cneaz (992-1025), apoi rege (1025). A desăvîrșit unificarea terit. polone. 2. B. II cel Îndrăzneț, cneaz (1058-1079). Și-a luat titlul de rege (1076). 3. B. III, cneaz (1099-1138). Și-a extins autoritatea asupra întregii Polonii. Vezi definitia »

SUBÎNȚELÉS, -EÁSĂ adj. Care reiese sau se înțelege de la sine. // s.n. A vorbi cu subînțeles = a face anumite aluzii. [Pl. -uri. / < subînțelege, după fr. sous-entendu]. Vezi definitia »

tígves s.n. (reg.) un dans popular. Vezi definitia »

ACCÉS s.n. 1. Posibilitate de a ajunge, de a pătrunde într-un anumit loc, la cineva etc.; intrare, loc pe unde se pătrunde undeva. 2. (Med.) Simptome care apar brusc și determină o stare acută a unei boli. ♦ (Fig.) Izbucnire trecătoare și violentă a unei stări sufletești. 3. (Cib.) Proprietatea sistemelor de memorie de a permite înregistrarea și regăsirea informației. [Pron. ac-ces, pl. -se, -suri. / < fr. accès, cf. lat. accesus < accedere – a sosi, a ajunge]. Vezi definitia »

des (deásă), adj. – 1. Dens, strîns, compact. – 2. (Adv.) Adesea, frecvent. – Mr. ndes, megl. des. Lat. densus (Pușcariu 504; Candrea-Dens., 485; REW 2558; Tiktin; Candrea; Scriban); cf., it., sp., port. (denso), fr. (dense). Cele două sensuri ale cuvîntului rom. apar și în lat. spissus › it. spesso, fr. épais. Este dublet al lui dens, der. densitate, s. f. Der. ades (var. adesea), adv. (frecvent; de multe ori); (a)dese(a)ori, adv. (frecvent, de multe ori); desime, s. f. (densitate; concentrație); desiș, s. n. (înv., densitate; pădure foarte deasă); deset, s. n. (concentrație), cuvînt ce pare inventat de Coșbuc. Cf. îndesa. Vezi definitia »