críță, s. f. – Oțel. Rut. kricja (Cihac, II, 84; DAR). Vezi definitia »

CRÓNICĂ, cronici, s. f. 1. Lucrare cu caracter istoric, obișnuită mai ales în evul mediu, care cuprinde o înregistrare cronologică a evenimentelor sociale, politice și familiale; letopiseț, hronic. 2. Articol de ziar sau de revistă care comentează evenimente politice, sociale și culturale de actualitate. ♦ Scurtă comunicare oficială privind schimbări în componența guvernului, mișcări în corpul diplomatic etc. – Din lat. chronica, fr. chronique. Vezi definitia »

RENÚRĂ s.f. (Tehn.) Canelură. [< fr. rainure]. Vezi definitia »

TROCHÍȚĂ, trochițe, s. f. Diminutiv al lui troacă. Vezi definitia »

LOCOMOTÍVĂ s. f. vehicul de cale ferată cu mijloc de tracțiune propriu, pentru a tracta vagoanele. (< fr. locomotive, germ. Lokomotive) Vezi definitia »