Definita cuvantului epic
ÉPIC, -Ă I. adj. 1. care exprimă, în formă de povestire, fapte, idei, sentimente. ♦ gen ~ = gen literar care cuprinde totalitatea producțiilor literare cu caracter narativ. 2. (fig.) demn de o epopee, de mari proporții. II. s. f. totalitatea operelor literare aparținând genului epic. (< fr. épique, lat. epicus, gr. epikos)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu epic
PSIHOCRÍTIC, -Ă I. s. m. critic care utilizează psihocritica. II. s. f. metodă de critică literară inspirată de psihanaliză, care studiază frecvența și structura temelor ce definesc personalitatea unui creator. (< fr. psychocritique) Vezi definitia »
EPIGENÉTIC, -Ă I. adj. (bot.) născut pe fața superioară a unui alt organ. II. s. f. studiu al proceselor prin care genele își realizează efectele fenotipice. (< fr. épigénétique) Vezi definitia »
ANDROGENÉTIC, -Ă adj. 1. rezultat prin androgeneză. 2. cu cromozomi numai de origine paternă. 3. care produce numai descendenți masculi. (< fr. androgénétique) Vezi definitia »
tópic (-că), adj. – Care se referă la locuri. Fr. topique. Este dubletul lui topicesc, adj. (topic), sec. XVIII, înv., din ngr. τοπιϰός. Vezi definitia »
ATÉRMIC, -Ă adj. (despre transformări) care nu degajează, nu absoarbe căldura. (< fr. athermique) Vezi definitia »