ALALÍE s.f. (Med.) Imposibilitate de a pronunța unele cuvinte sau sunete; afazie; logoplegie. [< fr. alalie, cf. gr. a – fără, lalein – a vorbi]. Vezi definitia »

zavistnicíe (înv.) (-vist-ni-) s. f., art. zavistnicía, g.-d. art. zavistnicíei; pl. zavistnicíi, art. zavistnicíile Vezi definitia »

HEMATURÍE s.f. Prezența sângelui în urină datorită unei hemoragii a mucoasei căilor urinare. [Gen. -iei. / < fr. hématurie, cf. gr. haima – sânge, ouron – urină]. Vezi definitia »

TALASOFOBÍE s. f. teamă patologică de arme. (< fr. thalassophobie) Vezi definitia »

IHTIOMETRÍE s. f. măsurarea științifică a lungimii și grosimii peștilor. (< fr. ichtyométrie) Vezi definitia »