STRÉTTO I. s. m. tehnică de compoziție, specifică muzicii baroce, care are în vedere intrarea unei a doua voci înainte ca prima să-și fi epuizat tema. II. adv. strângând, accelerând. (< it. stretto) Vezi definitia »

MITO¹- elem. „fir, filament”, „mitoză”. (< fr. mito-, cf. gr. mitos) Vezi definitia »

MÓLTO adv. (Muz.; ca indicație de execuție) Mult, foarte. ◊ Molto allegro = foarte repede; molto adagio = foarte rar. [< it. molto]. Vezi definitia »

OT(O)- elem. „ureche”. (< fr. ot/o/-, cf. gr. ous, otos) Vezi definitia »

PRÉSTO adv. (Muz.; ca indicație de execuție) Iute, mai puțin grăbit decât prestissimo. // s.n. Bucată muzicală executată în acest tempo. [< it. presto]. Vezi definitia »