dógmă (dógme), s. f. – 1. Învățătură, teză fundamentală. – 2. Teză, doctrină politică. – Mr. dhogmă. Gr. δόγμα (Murnu 18) și modern din fr. dogme. – Der. (din fr.) dogmatic, adj.; dogmatism, s. n.; dogmatist, s. m.; dogmatiza, vb. Vezi definitia »

CICÁDĂ s. f. denumire dată insectelor homoptere cu corpul scurt și gros și cu capul mare, terminat printr-o proeminență ascuțită, al căror mascul emite un țârâit caracteristic; greier. (< lat. cicada) Vezi definitia »

chiulangită, chiulangite s. f. (șc.) 1. boală imaginară folosită ca scuză pentru justificarea absențelor școlare. 2. (pub., peior.) absențele nejustificate ale deputaților și senatorilor români de la lucrările Parlamentului. Vezi definitia »

RECIPÍSĂ s. f. înscris oficial, autentic, care confirmă primirea unor acte, telegrame etc. (după fr. récépissé, germ. Rezepisse) Vezi definitia »

MONÉTICĂ s. f. totalitatea tehnicilor de plată electronică prin cartele de memorie. (< fr. monétique) Vezi definitia »