Definita cuvantului eponim
EPONÍM, -Ă I. adj. care dă numele său unui loc, unui oraș etc. II. s. m. 1. (ant.) magistrat care dădea numele său anului; primul dintre cei nouă arhonți ai Atenei sau unul dintre cei doi consuli ai Romei, care dădea numele său anului. 2. termen pentru desemnarea unei stațiuni arheologice unde a fost cercetată prima dată o cultură materială și care, ca urmare, a dat numele culturii. (< fr. éponyme, gr. eponymos)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu eponim
slim (-muri), s. n. – Sfat, adunare de tătari. Origine necunoscută, dar probabil tătară. Sec. XVII. – Der. slimui, vb. (înv., a sfătui, a aviza). Vezi definitia »
STIGMONÍM s. n. nume de autor înlocuit prin puncte de suspensie. (< fr. stigmonyme) Vezi definitia »
PENÚLTIM, -Ă, penultimi, -e, adj. Care este înaintea celui din urmă, al doilea din urmă. – Din lat. paenultimus. Vezi definitia »
SEÍM s.n. Adunare națională sau parlament în unele țări slave din nord. ♦ Adunare a reprezentanților diferitelor categorii sociale. [Pron. se-im, pl. -muri. / < pol. seim]. Vezi definitia »
mucadím s. n. – Țesătură de mătase. Tc. (arab.) mukadem (Șeineanu, III, 82). Sec. XVIII, înv. Vezi definitia »