CROMÍSM s.n. Intoxicație cronică cu crom. [< crom + -ism]. Vezi definitia »

PROTOCRONÍSM s. n. curent de idei care urmărește să pună în valoare anticipările creatoare pe plan universal în domeniul culturii și civilizației, pe care orice popor le poate revendica; protocronie. (< proto- + /sin/cronism) Vezi definitia »

VITALÍSM s. n. concepție idealistă despre natura vieții, care explică fenomenele acesteia prin prezența în organismele vii a unui principiu imaterial, animator, diriguitor (forță vitală, entelehie, suflet etc.). (< fr. vitalisme) Vezi definitia »

INSULARÍSM s. n. tendință a unui popor insular de a nu avea contacte cu continentele vecine. (< fr. insularisme) Vezi definitia »

ROMANTÍSM s.n. 1. Mișcare literară și artistică, apărută în Europa la sfârșitul sec. XVIII și începutul sec. XIX ca o reacție împotriva clasicismului, caracterizată prin suprimarea regulilor formale, prin introducerea notelor de lirism, de sensibilitate și de imaginație și prin zugrăvirea figurilor excepționale. ♦ Ansamblu de aspecte proprii curentului romantic; înclinare spre visare, spre melancolie; romanțiozitate. 2. Romantism filozofic = denumire dată teoriilor care pun accent pe intuiție ca metodă de cunoaștere, pe libertatea și spontaneitatea de gândire și de faptă, precum și pe pasiuni și interese în morală, ca o reacție contra filozofiei clasice, raționale. [< fr. romantisme]. Vezi definitia »