MELODÍE s. f. 1. succesiune expresivă de sunete muzicale care alcătuiesc un cântec; (p. ext.) compoziție muzicală, cântec. 2. (fig.) muzicalitate. (< fr. mélodie, it., lat. melodia) Vezi definitia »

CRISTALOFOBÍE s. f. teamă patologică de obiectele de cristal și (p. ext.) de cioburi și oglinzi. (< fr. cristallophobie) Vezi definitia »

NEVRECTOMÍE s.f. Rezecție a unui nerv pe o anumită întindere. [Gen. -iei, var. neurectomie s.f. / < fr. névrectomie, cf. gr. neuron – nerv, ektome – extirpare]. Vezi definitia »

EROTOMANÍE s. f. psihopatie caracterizată prin predominarea ideilor sexuale; obsesie sexuală. (< fr. érotomanie) Vezi definitia »

ADÍȚIE, adiții, s. f. (Chim.) Adăugare. ♦ (Mat.) Adunare. [Var.: adițiúne s. f.] – Fr. addition (lat. lit. additio, -onis). Vezi definitia »