MIELÓM, mieloame, s. n. Boală malignă având originea în măduva osoasă, caracterizată prin apariția unor tumori pe oasele late. [Pr.: -mi-e-. – Pl. și: mielomuri] – Din fr. myélome. Vezi definitia »

CARPOZÓM s. m. corp de fructificație, specific ciupercilor. (< fr. carposome) Vezi definitia »

EMBRIOTÓM s.n. Instrument folosit în embriotomie. [< fr. embryotome, cf. gr. embryon – embrion, tome – tăiere]. Vezi definitia »

CINODRÓM s.n. Pistă special amenajată pentru curse de câini. [< fr. cynodrome, cf. gr. kyon – câine, dromos – cursă]. Vezi definitia »

TRINÓM, trinoame, s. n. Expresie algebrică compusă din trei termeni. – Din fr. trinôme. Vezi definitia »