evanghélie (evanghélii), s. f. – Parte a Bibliei care cuprinde viața și învățătura lui Cristos. – Var. (pop.) vanghelie. Mr. ving’el’u. Ngr. εύαγγέλιον. Sec. XVI (Murnu 23). – Der. evangelic (var. înv. evanghelic), adj., din fr.; evang(h)elist, s. m.; evang(h)eliar, s. n.; evang(h)eliza, vb.; tetra(e)vanghel, s. n. (evangheliar), din gr. τετραευαγγέλιον. Vezi definitia »

RETROGRADÁȚIE, retrogradații, s. f. Mișcarea aparentă a planetelor printre stele, care se face de la răsărit la apus. – Din fr. rétrogradation. Vezi definitia »

locație (indiferent de natura sa: geografică, arheologică, informatică(sit web), peisagistică).Din latinescul situs. În franceză: cite, în engleză: site. Vezi definitia »

RAHIANESTEZÍE s.f. (Med.) Anestezie obținută printr-o injecție (cu novocaină etc.) în șira spinării. [Pron. -hi-a-, gen. -iei. / cf. fr. rachianesthésie]. Vezi definitia »

CĂLUGĂRÍE s. f. Viață de călugăr(iță). – Călugăr + suf. -ie. Vezi definitia »