Definita cuvantului erou
ERÓU s. m. 1. (ant.) personaj mitologic născut dintr-un muritor și o zeitate, înzestrat cu puteri supraomenești sau celebru prin faptele sale; semizeu. 2. persoană care se distinge prin vitejie și curaj excepțional în războaie sau în împrejurări deosebit de grele etc. ♦ ostaș căzut pe câmpul de luptă. 3. om deosebit prin calitățile sale morale și prin acțiunile sale, care se distinge în mod special într-un anumit domeniu. 4. personaj al unei opere literare. ♦ personaj principal al unei întâmplări. (< fr. héros, lat. heros)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu erou
SANDÓU s.n. Cablu elastic confecționat din fire de cauciuc paralele, îmbrăcat într-o țesătură din fire de in sau de bumbac. [< fr. sandow]. Vezi definitia »
BAOTOU, oraș în N Chinei (Mongolia Inferioară), pe Huanghe; 1,16 mil. loc. (1986, cu suburbiile). Nod feroviar. Expl. de huilă și min. de fier. Mare combinat metalurgic. Ind. textilă și mat. de constr. Vezi definitia »
BARÓU, barouri, s. n. Corp al avocaților, organizat pe lângă un tribunal sau o curte de apel. – Din fr. barreau. Vezi definitia »
BUNGALÓU s. n. locuință din lemn și împletituri de trestie, cu un singur etaj și înconjurată de vegetație. ◊ casă mică din materiale ușoare, la țară sau pe malul mării, în timpul vacanțelor. (< engl. bungalow) Vezi definitia »
potóu (potóuri), s. n. – Țintă, punct final al unei curse. Fr. poteau. Vezi definitia »