PANASIATÍSM s. n. doctrină politică care tinde spre unirea țărilor asiatice. (< fr. panasiatisme) Vezi definitia »

ECOLOGÍSM s. n. teorie și practică ce subliniază importanța problemelor ecologice; mișcare pentru ocrotirea mediului ambiant. (< fr. écologisme) Vezi definitia »

HILOZOÍSM s. n. teorie filozofică potrivit căreia toate lucrurile din natură au viață, capacitatea de a simți și de a gândi. (< fr. hylozoïsme) Vezi definitia »

PAROXÍSM s.n. 1. Intensitate maximă a unei boli, a unui sentiment etc. ♦ Surescitare, tulburare extremă. 2. Intensificare bruscă a activității forțelor interioare ale Pământului, care duce la formarea munților și la modificări ale scoarței terestre. [Pl. -me, -muri. / cf. fr. paroxysme, germ. Paroxysmus, it. parossismo, gr. paroxysmos]. Vezi definitia »

TRAHELÍSM s. n. contracție spasmodică a mușchilor colului uterin. (< fr. trachélisme) Vezi definitia »