potcáp (potcápuri), s. n. – Un fel de pălărie cilindrică a preoților ortodocși. – Var. potcapiu, potcapoc, potcapic. Sl. podŭkapŭ (Chac, II, 281; Conev 84), var. prin intermediul rus. podkapok. – Der. potcapier, s. m. (producător și vînzător) de potcapuri). Vezi definitia »

a zăpăci de cap (pe cineva) expr. 1. a vorbi continuu, confuz și în contradictoriu. 2. a relua cu insistență un subiect de discuție. Vezi definitia »

valtráp (-puri), s. n. – Pătură mare care se pune sub șaua calului. Germ. Waltrape, prin intermediul rus. valĭtrap (Cihac, II, 46; Sanzewitsch 212). Vezi definitia »

HANDICÁP s.n. 1. (Sport) Avantaj pe care îl capătă concurenții mai slabi într-o competiție pentru a avea șanse egale; avantaj acordat unui concurent mai slab. ♦ Totalitatea punctelor cu care o echipă a fost pusă în inferioritate de echipa adversă. 2. (Fig.) Greutate, piedică în muncă etc. [< engl., fr. handicap]. Vezi definitia »

a i-o da în cap expr. (adol. – la pocher electronic) a ghici cartea roșie sau neagră pentru dublarea sumei câștigătoare. Vezi definitia »