Definita cuvantului esențialism
ESENȚIALÍSM s. n. 1. orientare metafizică, dogmatică care postulează existența unor calități absolute ale realului. 2. orientare în pedagogia americană care vede educația ca transmitere a moștenirii culturale, ce conține valorile spirituale fundamentale ale umanității. 3. doctrină medicală mai veche care atribuia bolile unor așa-numite „esențe”, proprii fiecăreia dintre ele. (< fr. essentialisme)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu esențialism
SOCINIANÍSM s. n. doctrină protestantă din sec. XVI care nega trinitatea și divinitatea lui Cristos. (< fr. socinianisme) Vezi definitia »
DIALECTALÍSM s. n. particularitate dialectală; dialectism (1); regionalism. (< fr. dialectalisme) Vezi definitia »
ATAVÍSM s.n. Apariție la unele vietăți (mai ales din regnul animal) a unor caractere neobișnuite, pe care le-a avut un strămoș îndepărtat. [Pl. -me. / < fr. atavisme, cf. lat. atavus – strămoș]. Vezi definitia »
SUFLETÍSM s. n. (Fam.) Atitudine plină de generozitate și de solicitudine. – Suflet + suf. -ism. Vezi definitia »
EXHIBIȚIONÍSM s. n. 1. Mania, înclinarea de a face exhibiții. 2. (Med.) Perversiune sexuală constând din expunerea în public a organelor genitale. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. exhibitionnisme. Vezi definitia »