Definita cuvantului esențialism
ESENȚIALÍSM s. n. 1. orientare metafizică, dogmatică care postulează existența unor calități absolute ale realului. 2. orientare în pedagogia americană care vede educația ca transmitere a moștenirii culturale, ce conține valorile spirituale fundamentale ale umanității. 3. doctrină medicală mai veche care atribuia bolile unor așa-numite „esențe”, proprii fiecăreia dintre ele. (< fr. essentialisme)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu esențialism
PANISLAMÍSM s. n. Doctrină politico-religioasă care preconizează reunirea tuturor musulmanilor într-un singur stat. – Din fr. panislamisme. Vezi definitia »
GERMANÍSM s. n. 1. cuvânt, expresie proprii limbii germane; cuvânt de origine germană pătruns într-o altă limbă și neintegrat de aceasta. 2. germanitate. (< fr. germanisme) Vezi definitia »
SEÍSM s.n. 1. Cutremur de pământ. 2. (Fig.) Zguduire socială de mari proporții; răscoală, revoluție. [Pron. se-ism. / < fr. séisme, cf. gr. seismos]. Vezi definitia »
ȘABLONÍSM s. n. tendința de a lucra, de a se comporta etc. mecanic, după șabloane. (< germ. Schablonismus) Vezi definitia »
EMPIRIOSIMBOLÍSM s.n. Variantă a machismului, care consideră reprezentările și noțiunile nu ca imagini ale lumii materiale, ci numai ca simboluri ale senzației noastre. [Et. incertă]. Vezi definitia »