DANTURÁRE s.f. Acțiunea de a dantura și rezultatul ei. [< dantura]. Vezi definitia »

ÁRBORE, arbori, s. m. 1. Plantă lemnoasă cu trunchi solid și ramuri cu frunze care formează o coroană; copac; p. ext. pom. ◊ Compuse: arbore-de-pâine = specie de arbore al cărui fruct se mănâncă copt în cuptor, ca pâinea (Artocarpus incisa); arborele-vieții = a) arbore decorativ cu tulpina piramidală și cu frunze verzi, solzoase (Thuja occidentalis); b) fig. figură reprezentând evoluția omului de-a lungul vieții sale. ♦ Arbore genealogic = figură care (sub forma unui arbore cu ramuri pornite dintr-un trunchi comun) reprezintă filiația membrilor unei familii și indică gradele de înrudire dintre ei. 2. Organ de mașină care primește și transmite o mișcare prin rotația în jurul axei sale. 3. Catarg. [Var.: árbor, (înv.) árbure s. m.] – Lat. arbor, -is. Vezi definitia »

PUȘCĂRÍRE, pușcăriri, s. f. (Înv.) Acțiunea de a pușcări și rezultatul ei. – V. pușcări. Vezi definitia »

ȘTAMPILÁRE s.f. Acțiunea de a ștampila. [Var. stampilare s.f. / < ștampila]. Vezi definitia »

MALTRATÁRE s.f. Acțiunea de a maltrata și rezultatul ei; brutalizare. [< maltrata]. Vezi definitia »