PLACHÉTĂ, plachete, s. f. 1. Volum mic cu conținut literar, în special culegere de versuri; broșurică. 2. Medalie pătrată sau dreptunghiulară, care de obicei are o singură față modelată cu desene, basoreliefuri sau inscripții și care se oferă ca recompensă la unele concursuri sportive, artistice etc. 3. (Biol.; în sintagma) Plachetă sanguină = trombocită. – Din fr. plaquette. Vezi definitia »

răscolníță, răscolníțe, s.f. (reg.) 1. răvășeală, dezordine. 2. furtună, vijelie. Vezi definitia »

GLICERÍDĂ, gliceride, s. f. (Chim.) Ester alcătuit din glicerină și acizi grași, prezent în grăsimile animale și vegetale. – Din fr. glycéride. Vezi definitia »

PÁNTĂ s.f. 1. Înclinare, coastă, povârniș al unui teren, al unei suprafețe; porțiune din traseul unei șosele pe care vehiculele circulă coborând. 2. (Mat.) Unghi format de o dreaptă cu o orizontală sau cu un plan orizontal; tangentă trigonometrică la acest unghi. [< fr. pente < pendre – a atârna]. Vezi definitia »

zigómă s. f., g.-d. art. zigómei; pl. zigóme Vezi definitia »