ALBINÍSM s. n. Lipsă de pigmenți în celulele inferioare ale pielii, manifestată prin culoarea albicioasă a pielii și a părului și uneori prin culoarea roșiatică a irisului. ♦ Insuficiență de materii colorante la plante, manifestată prin decolorarea totală sau parțială a frunzelor. – Fr. albinisme. Vezi definitia »

SUBSTANȚIALISM s. n. denumire dată teoriilor care susțin existența substanței (2). (< fr. substantialisme) Vezi definitia »

OXITROPÍSM s. n. tropism cauzat de aciditatea solului. (< fr. oxytropisme) Vezi definitia »

REVIZIONÍSM s. n. 2. a. Curent în socialismul revoluționar marxist care acordă întâietate unui spirit de evoluție în defavoarea celui revoluționar. b. Practică politică care, sub acoperirea adaptării teoriei marxiste circumstanțelor, îi denaturează caracterul revoluționar. c. Curent ideologico-politic, variantă a oportunismului de dreapta, apărut în mișcarea muncitorească, ce revizuiește bazele filozofiei, economiei și politicii marxist-leniniste, denaturând conținutul lor revoluționar. [a. MW, b. TLF, c. DEX '75] Vezi definitia »

MORFOLOGÍSM s. n. curent de gândire în filozofie și știință, ca o reacție împotriva evolutismului sociocultural, care se întemeiază pe ideea studierii „morfologice” a culturii; istoricism. (< morfologie + -ism) Vezi definitia »