pietreálă, pietréli, s.f. (reg.) 1. boală caracterizată prin întărirea unui organ sau a unei părți a corpului. 2. soluție preparată din zeamă de varză în care s-a dizolvat piatră-acră, folosită la fixarea culorilor pe ouăle încondeiate de Paști. Vezi definitia »

SERUMALBUMÍNĂ s.f. Albumină specifică din plasma sanguină. [< fr. sérum-albumine]. Vezi definitia »

BABÍNĂ s.f. (Rar) Partea groasă, care atârnă, a buzelor unor animale. [< fr. babine]. Vezi definitia »

poneávă (ponévi), s. f. – (Banat) Preș. Sb. ponjava (Candrea). – Der. ponivos (var. ponevos), adj. (miop, greoi), probabil de la ideea „care are un văl pe ochi” (după Cihac, II, 276, din sl. poniknąti „a-și pierde vederea”). Vezi definitia »

FICOXANTÍNĂ s. f. pigment galben-brun al unor alge. (< fr. phycoxanthine) Vezi definitia »