PELÚZĂ s.f. 1. Suprafață de teren într-un parc sau într-o grădină, semănată cu iarbă deasă și scurtă. 2. Parte a unui teren sportiv situată la extremitățile terenului și destinată spectatorilor. [< fr. pelouse]. Vezi definitia »

DIADÉMĂ, diademe, s. f. Podoabă în formă de cunună făcută din metal prețios și împodobită cu pietre scumpe, purtată pe cap de suverani, de unii reprezentanți ai bisericii și, în reprezentările plastice, de anumite divinități; podoabă făcută din diverse materiale și purtată de femei pe frunte, la numite ocazii. [Pr.: -di-a-] [Var.: (înv.): diadém s. n.] – Din fr. diadème, lat. diadema. Vezi definitia »

țáglă, țágle, s.f. (reg.) 1. țepușă, vergea, zăbrea, prăjină, așchie. 2. zăvor. 3. pirostrie. Vezi definitia »

LOBULÍTĂ s. f. inflamație a unui lobul. (< fr. lobulite) Vezi definitia »

STICLIȘOÁRĂ, sticlișoare, s. f. (Rar) Sticluță. – Sticlă + suf. -ișoară. Vezi definitia »