Definita cuvantului etic
ÉTIC, -Ă I. adj. referitor la etică; moral. II. s. f. 1. disciplină filozofică, studiul aspectelor teoretice și practice ale moralei; teoria filozofică a moralei. 2. ansamblul normelor de conduită morală corespunzătoare ideologiei unei anumite clase sau societăți. (< fr. éthique, lat. ethicus, gr. ethikos)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu etic
METALOCHÍMIC adj. Referitor la metalochimie. [Cf. fr. métallochimique]. Vezi definitia »
AUTOMOBILÍSTIC, -Ă, automobilistici, -ce, adj. De automobilism. [Pr.: a-u-] – Din it. automobilistico. Vezi definitia »
URBANÍSTIC, -Ă I. adj. referitor la urbanistică; edilitar. II. s. f. știință care se ocupă cu proiectarea, construcția și estetica orașelor; urbanism (1). (< fr. urbanistique, it. urbanistico) Vezi definitia »
NEVRÁLGIC, -Ă adj. Referitor la nevralgie. ◊ Punct (sau centru) nevralgic = a) parte a corpului în care este localizată o nevralgie; punct sensibil, dureros; b) partea dificilă a unei chestiuni, a unei probleme în discuție. [< fr. névralgique]. Vezi definitia »
BATÍC, baticuri, s. n. 1. Țesătură imprimată în culori. 2. Basma colorată. – Fr. batik. Vezi definitia »