învățătoríe s.f. (înv.) învățământ. Vezi definitia »

AGROCHIMÍE s. f. Știința care se ocupă cu studiul circuitului substanțelor nutritive în mediul de creștere și de dezvoltare a plantelor agricole, în vederea stabilirii măsurilor de sporire a producției și de îmbunătățire a calității produselor. – Din fr. agrochimie. Vezi definitia »

BLĂNĂRÍE, blănării, s. f. 1. Meseria blănarului. 2. Atelier unde se lucrează blănuri; magazin de blănuri. 3. Blănuri (I 2). – (1,2) Din blănar + suf. -ie, (3) din blană + suf. -ărie. Vezi definitia »

DERIVÁȚIE, derivații, s. f. 1. Ramificație secundară, temporară sau permanentă, a unui curs de apă, a unei canalizări, a unui circuit electric, a unei conducte de fluid sau a unei căi de comunicație. 2. Abatere a unui proiectil din planul de tragere, cauzată de rotația în jurul axei sale. 3. Derivare (1). 4. Operație în cadrul analizei matematice, folosită pentru a găsi derivata unei funcții. [Var.: (înv.) derivațiúne s. f.] – Din fr. dérivation, lat. derivatio, -onis. Vezi definitia »

ZIGOGAMÍE s.f. Copulare a gametangilor. (din fr. zygogamie) Vezi definitia »