Definita cuvantului evocare
EVOCÁRE s. f. faptul de a evoca; amintire, aducere-aminte; evocație ◊ scriere literară în care se evocă ceva. (< evoca)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu evocare
PRECIPITÁRE s. f. 1. acțiunea de a (se) precipita. 2. (biol.) tip de reacție antigen-anticorp. (< precipita) Vezi definitia »
VENÍRE, veniri, s. f. Acțiunea de a veni și rezultatul ei; sosire, apariție; prezentare; venită. ♦ Năvălire. – V. veni. Vezi definitia »
RECONFIRMÁRE s.f. Acțiunea de a reconfirma și rezultatul ei. [< reconfirma]. Vezi definitia »
AUTOÎNSĂMÂNȚÁRE s.f. Însămânțare naturală a plantelor prin scuturarea semințelor. [< auto1- + însămânțare]. Vezi definitia »
POLEÍRE, poleiri, s. f. Acțiunea de a (se) polei2 și rezultatul ei; poleit1. – V. polei2. Vezi definitia »