ospitaliá, ospitaliéz, vb. I (înv.) a primi, a găzdui cu ospitalitate; a ospitaliza. Vezi definitia »

DEBLEIÁ vb. tr. a degaja un teren pentru realizarea unui debleu. (< fr. déblayer) Vezi definitia »

rubiá (rubiéle), s. f. – (Înv.) Monedă turcă, care valora un sfert de irmilic. – Mr. rubie. Tc. rubyié (Roesler 601; Șeineanu, II, 302), cf. bg., sb. rubija. Vezi definitia »

CALABRIA 1. Pen. în SV Italiei, între M. Tireniană și Ionică, la str. Messina. Lungime: c. 250 km. Relief muntos (alt. max.: 1.956 m, vf. Montalto). Climat mediteranean. Vegetație de tufișuri xerofite. Denumirea în antic. Bruttium, a fost colonizat de greci, care au întemeiat aici importante orașe ca Sibaris și Crotona (sec. 7 î. Hr.). Sub stăpînire romană, longobardă, bizantină, normandă (sec. 11), a fost alipită Regatului Neapolelui și Siciliei (sec. 12), apoi Regatului Italiei (1960). 2. Reg. în S Italiei, între Str. Messina și G. Taranto; 15,1 mii km²; 2,15 mil. loc. (1988). Oraș pr.: Catanzaro. Măslini; citrice; viticultură. Creșterea animalelor. Parc național. Vezi definitia »

BOIÁ, (1) boiele, s. f. 1. (Reg.) Vopsea. ♦ (Peior.) Fard. 2. Condiment de culoare roșie, obținut din pisarea ardeiului iute uscat; paprică. – Din tc. boya. Vezi definitia »