MONOTONÍE s.f. Caracterul a ceea ce este monoton; uniformitate plictisitoare, lipsă de varietate în ton. [Gen. -iei. / < fr. monotonie]. Vezi definitia »

PROLALÍE s.f. (Liv.) Compliment adresat auditorilor înainte de începerea unui discurs. [Gen. -iei. / cf. gr. prolalia, fr. prolalie]. Vezi definitia »

CRIOGENIE s.f. Producere artificială a frigului, realizare a temperaturilor joase, după unii cercetători de -150ºC, iar după alții mai joase decât punctul de fierbere al oxigenului (-183ºC) [Pr.: cri-o-] – Din fr. cryogénie Vezi definitia »

steregíe, steregíi, s.f. 1. (înv. și reg.) țurțur de funingine format pe coșul prin care iese fumul; apă de ploaie neagră care curge din streașină. 2. (reg.; în forma: strighie) instrument cu care se curăță butoaiele în care s-a ținut vin. 3. (reg.; în forma: stirigie) rugină la grâu. 4. (reg.) nume de plantă. Vezi definitia »

CLAIRE-VOIE CLER-VOÁ/ s. n. împrejmuire cu grilaj; grilaj cu șipci; planșeu din grinzi cu interspații. ◊ (arhit.) balustradă exterioară de piatră; partea de sus a bisericilor gotice, în care ferestrele, apropiate între ele sau despărțite numai prin menouri ori colonete, formau un etaj ajurat. (< fr. claire-voie) Vezi definitia »