REPROBATÓR, -OÁRE adj. care reprobă; reprobativ. (< fr. réprobateur, lat. reprobator) Vezi definitia »

DONATÓR, -OÁRE s. m. f. 1. cel care face o donație. ♦ ~ de sânge = cel care dă o cantitate din sângele său pentru transfuzii; donor. 2. individ care cedează altui individ un organ, un țesut, o celulă, un cromozom, o genă. (< fr. donateur, lat. donator) Vezi definitia »

jăpcănitór (jepcănitór), jăpcănitoáre, adj. (reg.) care ia cu japca, jăpcan, jăpcaș, jăcmănitor, jefuitor. Vezi definitia »

ZĂTÓR, zătoáre, s. n. (Banat, Olt.) Ugerul plin al scroafei. (scr. zatore) Vezi definitia »

FÂNIȘÓR s. n. (Pop.) Diminutiv al lui fân. – Fân + suf. -ișor. Vezi definitia »