INDULGÉNT, -Ă adj. care manifestă indulgență; iertător; îngăduitor; tolerant. (< fr. indulgent, lat. indulgens) Vezi definitia »

SORTIMÉNT s.n. Totalitatea produselor, a materialelor etc. care au aceeași formă și dimensiuni sau sunt de aceeași calitate. [Pl. -te, -turi. / < germ. Sortiment]. Vezi definitia »

DERANJAMÉNT, deranjamente, s. n. 1. Perturbare în bunul mers al unei mașini, al unei instalații etc.; defectare. 2. Indigestie; diaree. – Din fr. dérangement. Vezi definitia »

ARGUMÉNT, argumente, s. n. 1. Dovadă adusă pentru a demonstra ceva; probă. 2. (Mat.) Variabila independentă a unei funcțiuni. – Fr. argument (lat. lit. argumentum). Vezi definitia »

EXORBITÁNT, -Ă adj. (Despre prețuri) Mare, excesiv, exagerat. [< fr. exorbitant]. Vezi definitia »