Definita cuvantului exterior
EXTERIÓR, -OÁRĂ I. adj. din afară; extern. ♦ (mat.) unghi ~ = fiecare dintre unghiurile formate de o latură a unui poligon cu prelungirea altei laturi; comerț ~ = relațiile comerciale ale unui stat cu statele străine. II. s. n. 1. partea din afară a unui lucru; fațadă. 2. înfățișare, ținută. (< fr. extérieur, lat. exterior)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu exterior
SCÚLPTOR s.m. Artist care se ocupă cu sculptura. [Cf. fr. sculpteur, lat. sculptor]. Vezi definitia »
NUNTITÓR, -OARE, nuntitori, -oare, adj. (Rar) Nupțial. – Nunti + suf. -tor. Vezi definitia »
STRESÓR s. n. factor stresant. (< engl. stressor) Vezi definitia »
CĂȚĂRĂTÓR, -OÁRE, cățărători, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care se cațără. – Cățăra + suf. -ător. Vezi definitia »
picior s.n. (reg.) Vezi definitia »