CONFISCÁ vb. I. tr. A lua cuiva un bun fără a-l despăgubi, în baza unei hotărâri judecătorești sau a dispoziției unei autorități. [P.i. confísc. / < lat. confiscare, cf. fr. confisquer]. Vezi definitia »

CLAUDICÁ vb. intr. 1. a șchiopăta. 2. a călca nesigur, a se împletici; a șovăi. (fig.) a nu fi cum trebuie, a se clătina. (< fr. claudiquer, lat. claudicare) Vezi definitia »

TRAFICÁ vb. intr. a face trafic (cu o marfă ilicită). (< fr. trafiquer) Vezi definitia »

DENITRIFICÁ vb. I. tr. A îndepărta azotul dintr-o substanță, din sol; denitra. [Cf. fr. dénitrifier]. Vezi definitia »

DISECÁ vb. I. tr. 1. A tăia, a împărți metodic părțile unui organism pentru a le studia structura sau vătămăturile cauzate de o boală. 2. (Fig.) A analiza minuțios, a cerceta atent. [P.i. diséc, 3,6 -că. / < fr. disséquer, cf. lat. dissecare]. Vezi definitia »