LINIÁR, liniáre, II. S. n. Riglă (1.). Vezi definitia »

LITERÁR, -Ă, literari, -e, adj. Care aparține literaturii, care se referă la literatură, care corespunde cerințelor literaturii. ◊ Limbă literară = aspectul cel mai corect al limbii naționale, produs al unei continue prelucrări a limbii din partea scriitorilor, a publiciștilor, a oamenilor de știință etc. și constituind o sinteză a posibilităților de exprimare ale limbii întregului popor la un moment dat. – Din fr. littéraire, lat. litterarius. Vezi definitia »

pândár, pândári, s.m. (pop.) 1. paznic al terenurilor cultivate ale statului; pândaș, jitar, meregiu, pârgar. 2. paznic de pădure; pădurar. 3. santinelă, strajă. 4. (înv.) spion. Vezi definitia »

MONOCARPELÁR, -Ă adj. (Despre flori) Cu gineceul format dintr-o singură carpelă. [< fr. monocarpellaire, cf. gr. monos – unul, karpos – fruct]. Vezi definitia »

HĂINÁR, hăinari, s. m. (Înv.) Negustor de haine. – Haină + suf. -ar. Vezi definitia »