XILÁN s. m. polizaharidă din celulele lignificate ale lemnului, din paie etc. (< fr. xylane, germ. Xylan, engl. xylan) Vezi definitia »

MEDEÁN, medeanuri, s.n. (reg.) Teren liber în mijlocul și/sau în imediata vecinătate a unei intersecții de drumuri din interiorul unei localități rurale, rezervat de regulă pentru întoarcerea atelajelor și/sau pentru amplasarea unei fântâni. (Sensul este mai apropiat de median decât de maidan) [Pr.:-dean] – Din lat. medianus Vezi definitia »

ABBEVILIÁN s.n. Subetaj mijlociu al paleoliticului inferior; chelean. [Pron. -li-an. / < fr. abbevillien, cf. Abbeville – localitate în Franța]. Vezi definitia »

URALIÁN, -Ă adj., s. n. (din) ultimul etaj al carboniferului de facies marin, corespunzător stefanianului. (< fr. ouralien) Vezi definitia »

CIOLPÁN, ciolpani, s. m. (Pop.) Trunchi de arbore fără crengi (și uscat), rămas în pământ; arbore rupt de vânt; arbore bătrân. – Et. nec. Vezi definitia »