VOCÁBULĂ s. f. 1. cuvânt. 2. unitate, element de vocabular (2). (< fr. vocable, lat. vocabulum) Vezi definitia »

MĂTURĂTÚRĂ, măturături, s. f. 1. Măturare. 2. (Concr.) Gunoi adunat cu mătura. – Mătura + suf. -ătură. Vezi definitia »

cilimínă, cilimíne, s.f. (reg.) plantă erbacee decorativă și medicinală, cu flori galbene aurii sau galbene-roșietice și cu miros plăcut și puternic; filimică, cilimnie. Vezi definitia »

pietreálă, pietréli, s.f. (reg.) 1. boală caracterizată prin întărirea unui organ sau a unei părți a corpului. 2. soluție preparată din zeamă de varză în care s-a dizolvat piatră-acră, folosită la fixarea culorilor pe ouăle încondeiate de Paști. Vezi definitia »

sórgă (-gi), s. f. – (Trans. de V) Grijă, necesitate. Germ. Sorge. – Der. sorgoș, adj. (Trans. urgent, presant), prin intermediul mag. szorgos (Cihac, II, 526; Gáldi, Dict., 160). Vezi definitia »