ALCOOLEMÍE, alcoolemii, s. f. Prezență temporară a alcoolului (2, 3) în sânge; procent de alcool prezent în sânge. [Pr.: -co-o-] – Din fr. alcoolémie. Vezi definitia »

RÁBIE s. f. turbare. (< lat. rabies) Vezi definitia »

INJÉCȚIE s.f. 1. Introducere forțată cu seringa a unei substanțe lichide în corp; (p. ext.) lichidul astfel introdus. 2. Introducere sub presiune a combustibilului în camera de ardere a unui motor. 3. (Mat.) Funcție injectivă. 4. (Geol.) Pătrundere sub presiune a unei magme în zonele cele mai adânci ale scoarței terestre. [Gen. -iei, var. injecțiune s.f. / cf. fr. injection]. Vezi definitia »

RADIOPATOLOGÍE s. f. Disciplină care studiază bolile provocate de radiații penetrante. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radiopathologie. Vezi definitia »

AMIGDALOTRIPSÍE s. f. procedeu de ablațiune a amigdalelor hipertrofiate prin zdrobirea acestora cu un clește special. (< fr. amygdalotripsie) Vezi definitia »