câșlă (cấșle), s. f. – 1. (Înv.) Tabără de iarnă a tătarilor. – 2. Tabără, campament. – 3. Așezare stabilă a ciobanilor, mai ales în timpul iernii. – Mr. cășlă, megl. cășlá. Tc. kișla „cazarmă” (Șeineanu, II, 93; Lokotsch 1281), cf. bg. kŭsla, rus. kišlja „gospodărie”. – Der. cîșlar, s. m. (baci); cîșlăriță, s. f. (băciță); cîșlărie, s. f. (așezare a ciobanilor). Vezi definitia »

a scoate la lumină expr. 1. a dezvălui, a expune. 2. a publica. Vezi definitia »

CORACOIDÍTĂ s.f. (Med.) Osteită a apofizei coracoide. [Pron. -co-i-. / < fr. coracoïdite]. Vezi definitia »

ENDOCERVICÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a mucoasei colului uterin. [< fr. endocervicite]. Vezi definitia »

ARTERIOGRÁMĂ s. f. sfigmogramă. (< fr. artériogramme) Vezi definitia »