cúte (cúte), s. f. – Piatră de ascuțit. – Megl. cuti. Lar. cos (Pușcariu 471; Candrea-Dens., 467; REW 2275; DAR) cf. it. cote (calabr. cute), sp. (Burgos) codón „piatră”, port. godo. Rezultatul rom. nu este normal: cōtem trebuia să dea *coate, ca florem › floare. Pare a se datora analogiei cu cuțit și ascuți. Vezi definitia »

PROCESUALITÁTE s. f. Caracter procesual. [Pr.: -su-a-] – Procesual + suf. -itate. Vezi definitia »

INCURABILITÁTE s.f. Starea a ceea ce este incurabil. [Cf. fr. incurabilité]. Vezi definitia »

foarte incurcat, complicat, de neinteles Vezi definitia »

VIGUROZITÁTE s.f. (Liv.) Însușirea de a fi viguros; vigoare. [< viguros + -itate]. Vezi definitia »