TÚBĂ s. f. 1. instrument muzical de suflat din alamă, cu registrul cel mai grav din orchestra simfonică, constând dintr-un tub conic răsucit, terminat cu un pavilion foarte larg și prevăzut cu un mecanism de ventile sau pistoane. 2. (anat.) formațiune canaliculară. (< fr., it., lat. tuba) Vezi definitia »

CIOCOLÁTĂ s. f. 1. amestec solidificat de cacao și zahăr cu alte ingrediente. 2. băutură din praf de ciocolată (1) dizolvat în apă sau în lapte. (< it. ciocolata) Vezi definitia »

TROMBOPLASTÍNĂ s.f. Trombochinază. [< fr. thromboplastine]. Vezi definitia »

baghétă (baghéte), s. f. – Vargă, vărguță. Fr. baguette. Vezi definitia »

CIRCUMSTÁNȚĂ, circumstanțe, s. f. Împrejurare (particulară) care însoțește o întâmplare, un fapt, o acțiune sau un fenomen; (la pl.) totalitatea unor condiții date. ◊ Loc. adj. și adv. De (sau pentru) circumstanță = (care se face, are loc) într-o anumită împrejurare, fără a fi valabil în mod obiectiv și general. – Din lat. circumstantia, fr. circonstance. Vezi definitia »