INCONVENÁBIL, -Ă adj. (adesea adv.) Care nu este convenabil. [Cf. fr. inconvenable, inconvenant]. Vezi definitia »

CARBONIL (‹ fr. {i}) s. m. 1. Grupă funcțională organică, formată dintr-o dublă legătură carbon-oxigen, prezentă în aldehide și cetone. 2. Carbonili metalici = combinații ale monooxidului de carbon, coordinat ca ligant cu unele metale (crom, molibden, fier, cobalt, nichel, osmiu, iridiu etc.) cu o stabilitate chimică și termică mare; au aplicații în tehnică. Vezi definitia »

AMÍL s.m. (Chim.) Radical care intră în compoziția substanțelor amilice. // (și în forma amilo-) Element prim de compunere savantă în terminologia chimică cu semnificația „amidon”. [< fr. amyle, cf. lat. amylum, gr. amylon – amidon, făină]. Vezi definitia »

REFOLOSÍBIL, -Ă, refolosibili, -e, adj. Care se poate folosi din nou după o prealabilă prelucrare. – Re¹- + folosibil. Vezi definitia »

DESTRUCTÍBIL, -Ă, destructibili, -e, adj. Care poate fi distrus. – Din fr. destructible. Vezi definitia »