GĂGĂÚȚĂ, găgăuți, -e, s. m. și f. Persoană prostănacă, toantă. – Et. nec. Vezi definitia »

MIÁZĂ s.f. (Med.) Boală provocată de larvele unor muște, care se localizează în diferite țesuturi sau cavități. [Pron. mi-a-. / < fr. myiase, cf. gr. myia – muscă]. Vezi definitia »

PUCIÓGNĂ, puciogne, s. f. Plantă erbacee din familia umbeliferelor, cu flori albe, care crește prin semănături (Bifora radians). – Cf. pucios. Vezi definitia »

APARÉNȚĂ s. f. înfățișare, manifestare exterioară evidentă, uneori înșelătoare. ♦ în ~ = la prima vedere. (< fr. apparence, lat. apparentia) Vezi definitia »

ARAHNÍDĂ, arahnide, s. f. (La pl.) Clasă de animale nevertebrate din încrengătura artropodelor; (la sg.) animal care face parte din această clasă. – Fr. arachnide. Vezi definitia »