sunătúră, sunătúri, s.f. (înv.) sunare. Vezi definitia »

PITUITRÍNĂ, pituitrine, s. f. Hormon extras din hipofiza posterioară, cu acțiune antidiuretică. [Pr.: -tu-i-] – Din fr. pituitrine. Vezi definitia »

pușcătúră, pușcătúri, s.f. (înv. și pop.) 1. împușcătură; detunătură, zgomot de armă de foc. 2. distanță până la care ajunge proiectilul unei arme de foc. 3. vânătoare. 4. (reg.) zgomotul exploziei dintr-o mină. 5. (reg.) cartuș special folosit pentru dislocarea rocilor din mină; patron. 6. (reg.) preducea, semn prin perforare în urechea oilor. 7. (reg.) coardă de arc. Vezi definitia »

PIROGENÉZĂ s. f. producere a căldurii. (< fr. pyrogenèse) Vezi definitia »

DIACLÁZĂ s. f. fisură produsă în roci de către agenți externi sau de către tensiuni interioare. (< fr. diaclase) Vezi definitia »