FUMOÁR s. n. încăpere pe lângă sălile de spectacol, în care se poate fuma. (< fr. fumoir) Vezi definitia »

SFORÁR, sforari, s. m. Meseriaș care face sfori. ♦ Fig. Persoană abilă în uneltiri și aranjamente ascunse, persoană care umblă cu intrigi. – Sfoară + suf. -ar. Vezi definitia »

FAIANȚÁR, faianțar, s. m. Muncitor specializat în faianțare; faianțator. [Pr.: fa-ian-] – Faianță + suf. -ar. Vezi definitia »

Dicționar. Vezi definitia »

PÂRGÁR, pârgari, s. m. 1. (În evul mediu, în organizarea administrativă a țărilor românești) Membru în sfatul administrativ al unui oraș sau al unui târg (compus din 6 până la 12 persoane). 2. (Reg.; în vechea organizare administrativă) Vătășel la primărie. – Din magh. polgár. Vezi definitia »